Cu și despre sunete cu Zsolt Sütő | interviu

 

 

Chiar după ce a adunat sunetele favorite din Cluj, l-am oprit pe Zsolt din prelucrare pentru a-l chestiona.

Înainte de a trece mai departe la cele 3 (trei) întrebări cu și despre sunetele de la Orașul Vizibil, recomandăm să dați click și play aici și să lăsați muzica pe fundal în timp ce citiți (mix-ul face parte din proiectul Sound Zen la Artizen și cuprinde sunetele din Parcul Feroviarilor).

 

 

 

Povestește-ne un pic despre tine, proiectele anterioare și legătura (sau planul pentru?) proiectul Sound City Remix, din cadrul Orașului Vizibil.

Cred că în cazul meu ar fi mai corect să vorbim despre Orașul Audibil. 😀

Sunt sensibil și atent la sunete, sub toate formele lor, de când mă știu și consider auzul mai autentic decât văzul când vine vorba de cunoaștere sau conectare. Zgomotul sau poluarea fonică e un capitol special în lumea vastă a sunetelor situat spre extrema negativă  – fiind sensibil la sunete, este forma poluării actuale ce mă afectează negativ, în mod direct, în viața de zi de zi (uneori chiar extrem de negativ – vecinii știu de ce).

În același timp zgomotul, ca fenomen, nu e chiar alb-negru: are o estetică specială pe care o văd clar, deci de ce să n-o reciclăm? Zgomotul extern de fapt e proiectarea zgomotului intern. Prin remixarea înregistrărilor încerc să ajung înapoi la o armonie auditivă externă, care ne amintește poate de cea originară-interioară. Armonie pe care, cel puțin eu, o găsesc cu greu în zgomot. Acest proiect, aici și acum, este modul meu personal, ironico-artistico-ecologic de a face față cu poluarea fonică externă/internă din viața noastră prin pasiunea mea pentru artele sonore.

Cum faci să sincronizezi sunetele Clujului cu muzica și cu experiența ta/a oamenilor din jur? Cum ți-ai dori să fie folosite ulterior sunetele înregistrate?

Nu voi crea o muzică de a mea separată la care ulterior să adaug-sincronizez înregistrările din Cluj, ci modelând și remixând înregistrările ca prim material de bază, până voi ajunge la un material audio care duce spre muzică/arte sonore. Deci folosesc, exclusiv, doar înregistrările făcute săptămâna trecută prin Cluj. Într-un sens, de fapt doar pregătesc circumstanțele și spațiul (pe de o parte laptopul cu softuri, pe de altă parte mintea mea) și ingredientele (înregistrările, remixarea și viziunea mea) unde neprevăzutul poate să se manifeste (sound art).

Am două dorințe în timp ce lucrez: pe de o parte ca din experimentul acesta să rezulte ceva asemănător a ceea ce simt eu, ca atmosferă. Și să ofere plăcere auditivă, emoțională și intelectuală celor sensibili la arta sonoră contemporană. Pe de altă parte, ca expresia “poluare fonică” să iasă puțin din umbra de tabú unde este ea înstrăinată, măcar între noi, cei care cumva ne conectăm acum prin acest proiect. Mai ales că nu e cool să vorbești despre zgomot – însă e super cool să faci zgomot. Așa fac și eu, prin acest proiect, de fapt, într-un sens. 😀

Cum vezi continuarea și impactul acestui proiect după evenimentul de lansare?

Sper că albumul va deveni nr. 1 și la anul să pornesc în turneu mondial. 😀